Parodontoza este o boală inflamatorie cronică care afectează gingiile și structurile osoase care ancorează dinții în alveolele dentare, asimptomatică în general la debut, dar care poate determina inclusiv pierderea dinților.
Mecanismele implicate în apariția parodontozei sunt în general legate de acumularea plăcii bacteriene și a tartrului, care declanșează un răspuns inflamator la nivelul țesuturilor parodontale.
Inflamația cronică duce la distrugerea progresivă a ligamentelor parodontale și a osului alveolar, ceea ce poate rezulta în mobilitatea dinților și, în stadiile avansate, pierderea lor. Tratamentul condiției este în general simptomatic, menit să prevină apariția complicațiilor.
- Ce este parodontoza
- De ce apare parodontoza – Cauze
- Factorii de risc & Complicații pentru parodontoză
- Stadii ale parodontozei
- Simptomele parodontozei
- Diagnostic pentru parodontoză
- Tratament parodontoză
- Întrebări frecvente privind parodontoza
- Ce au de zis cei ce ne-au trecut pragul
- Echipa de medici stomatologi Delta Clinic Dent
Ce este parodontoza
Parodontoza este o afecțiune cronică de tip inflamator a gingiei și a osului care susține gingia, deseori depistată tardiv, cu potențiale consecințe grave asupra sănătății generale orale. Evoluția bolii este insidioasă, cu un debut de obicei asimptomatic, în fazele incipiente.
Ulterior, dacă nu este instituit un tratament pentru parodontoza, boala progresează până în stadiul în care se produce distrugerea osului și a țesuturilor de susținere. Chiar și dinții aparent sănătoși pot fi afectați în absența tratamentului, ajungând la mobilitate și eventual pierderea lor.
Cât de comună este parodontoza?
IParodontoza este una dintre cele mai frecvente afecțiuni dentare la nivel global, afectând un procent semnificativ al populației adulte. Studiile epidemiologice indică faptul că aproximativ 20-50% dintre adulți se confruntă cu diverse forme de boală parodontală, cu o incidență în creștere odată cu înaintarea în vârsta.
În stadiile incipiente, boala poate fi subdiagnosticată din cauza caracterului asimptomatic, dar formele avansate sunt o cauză principală a pierderii dinților la nivel mondial.
Pe cine afectează parodontoza?
Parodontoza afectează în special adulții de peste 30 de ani, însă riscul crește semnificativ odată cu înaintarea în vârstă. Diverse condiții de sănătate sistemice, în special diabetul, cât și obiceiurile generale de viață, pot influența riscul de a dezvolta parodontoză mai devreme sau mai târziu pe parcursul vieții.
De asemenea, există o predispoziție genetică, ceea ce înseamnă că persoanele cu antecedente familiale de boală parodontală au un risc mai mare de a dezvolta parodontoza.
De ce apare parodontoza – Cauze
Parodontoza este rezultatul unui răspuns inflamator cronic la bacteriile care se acumulează în placa dentară și tartru, în special în zonele greu accesibile de sub gingii. Placa bacteriană este principalul factor cauzator, deoarece acumularea sa în exces facilitează apariția tartrului dentar și implicit colonizarea bacteriilor patogene.
Pe lângă placa bacteriană, cauzele parodontozei includ și factori precum igiena orală deficitară, predispoziția genetică, modificările hormonale (cum ar fi cele din sarcină sau menopauză) sau bolile sistemice.
Factorii de risc & Complicații pentru parodontoză
Pe lângă cauzele deja menționate, există și alți factori care pot crește riscul de dezvoltare și agravare a parodontozei. Printre principalii factori de risc se numără:
- fumatul (încetinește vindecarea țesuturilor și favorizează infecțiile);
- diabetul (din cauza capacității reduse a organismului de a combate infecțiile și a fluxului sanguin redus în gingii);
- stresul cronic (poate face organismul mai vulnerabil la inflamații și infecții, inclusiv la nivelul cavității bucal);
- anumite medicamente (care afectează fluxul salivar sau răspunsul imunitar);
- vârsta înaintată (incidența parodontozei crește odată cu vârsta, majoritatea cazurilor fiind diagnosticate la persoanele de peste 35-40 de ani).
În lipsa unui tratament pentru parodontoză, boala poate duce la numeroase complicații grave, cum ar fi pierderea dinților, distrugerea osului alveolar, formarea de abcese gingivale și mobilitate dentară accentuată.
Pe lângă acestea, există o legătură între parodontoza și alte afecțiuni sistemice, cum ar fi bolile cardiovasculare și diabetul. În consecință, complicațiile parodontozei nu se limitează doar la cavitatea bucală, ci pot avea impact asupra sănătății generale.
Stadii ale parodontozei
Parodontoza evoluează treptat, de la forme ușoare, reversibile, la la stadii avansate, ireversibile. Fiecare stadiu al bolii parodontale are specificul său în ceea ce privește simptomele și severitatea distrugerii țesuturilor parodontale.
În funcție de severitatea afectării gingiilor și a structurilor de susținere, parodontoza poate fi clasificată în trei stadii principale: gingivita, parodontita superficială și parodontita profundă.
Gingivita (incipientă)
Gingivita reprezintă stadiul incipient al bolii parodontale, caracterizat prin inflamația superficială a gingiilor cauzată de acumularea plăcii bacteriene la nivelul liniei gingivale. Simptomele includ roșeață, umflare și sângerare gingivală la periaj sau masticație, fără a exista însă pierdere osoasă.
Gingivita este reversibilă printr-o igienă orală riguroasă și detartraj profesionist. Dacă nu este tratată, poate evolua către parodontită..
Parodontita superficială (medie)
În parodontita superficială, infecția și inflamația se extind sub linia gingivală, astfel că afectează structurile care susțin dinții. În acest stadiu, gingiile încep să se retragă, formând pungi parodontale, iar osul începe să fie deteriorat ușor.
Simptomele includ respirație urât mirositoare (halitoză), sensibilitate dentară și sângerări mai frecvente. Intervenția promptă poate preveni pierderea ireversibilă a țesutului osos.
Parodontita profundă (avansată)
Parodontita profundă sau parodontoza avansată este stadiul final al bolii, caracterizat prin pierderea severă a osului și a ligamentelor parodontale. Gingiile se retrag considerabil, expunând rădăcinile dinților, iar pungile parodontale devin mai adânci.
Dinții devin mobili și pot cădea sau necesită extracție. Tratamentul parodontozei avansate poate implica intervenții chirurgicale precum grefa de os sau operația cu lambou, necesare pentru a încetini deteriorarea și a stabiliza dinții rămași.
Ce au de zis cei ce ne-au trecut pragul
Suna interesant?
Programeaza o consultatie cu unul dintre medicii nostri. Dupa completarea formularului, in scurt timp te vom contacta pentru a stabili o programare.
Simptomele parodontozei
Simptomele parodontozei pot varia în funcție de stadiul bolii, devenind vizibile pe măsură ce afecțiunea progresează. În fazele incipiente, pe lângă roșeața și inflamația gingiilor, poate să apară o ușoară sângerare gingivală la periajul dinților și retracția ușoară a gingiilor. Pe măsură ce boala progresează, apar și alte simptome, precum:
- mobilitatea dinților (dinții pot deveni mobili din cauza pierderii suportului osos);
- durerea gingivală;
- îngroșarea gingiilor (apar modificări semnificative ale formei gingiei);
- pungile parodontale (formațiuni patologice formate între dinți și gingii, care se dezvoltă din cauza inflamației și distrugerii țesuturilor de susținere a dinților).
Diagnostic pentru parodontoză
Diagnosticul de parodontoza este stabilit în urma unei evaluări clinice amănunțite, efectuată de medicul stomatolog, care va examina starea gingiilor, mobilitatea dinților, cât și adâncimea pungilor parodontale, dacă există deja. În cazul în care se suspectează o infecție sau o formă avansată de boală, pot fi recomandate investigații suplimentare, cum ar fi radiografiile dentare.
Tratament parodontoză
Tratamentul parodontozei este un proces complex, care se desfășoară în mai multe etape, atât în cabinetul stomatologic, cât și acasă. Este important de menționat că tratamentul parodontozei reprezintă o abordare de lungă durată. În primele 10 zile după inițierea tratamentului, pacienții pot observa o îmbunătățire semnificativă, însă continuarea îmbunătățirii sănătății dentare se va resimți și în etapele ulterioare.
Tratament nechirurgical parodontoză
Tratamentul pentru parodontoză urmărește încetinirea evoluției bolii. În faza de început, în care se folosesc proceduri mai puțin invazive, pot avea rezultate bune următoarele proceduri:
- detartrajul (elimină tartrul și bacteriile de pe suprafața dintelui și de sub gingie);
- netezirea radiculară (nivelează suprafața dintelui la nivelul gingiilor acolo unde acestea au descoperit rădăcina dintelui, reducând depunerea ulterioara a tartrului);
- utilizarea anumitor tipuri de apă de gură sau geluri ce conțin antibiotice.
Tratament chirurgical parodontoză
Când parodontoza a progresat la un stadiu avansat, pentru a restabili sănătatea parodontală este necesară intervenția chirurgicală. Tratamentele chirurgicale includ:
- operația cu lambou (implică realizarea unei incizii pentru a expune rădăcinile și osul, permițând o igienizare profundă, urmată de adăugarea unui lambou gingival pentru a proteja structurile înconjurătoare);
- grefa de țesut moale (în cazul retragerii semnificative a gingiilor, se poate utiliza o grefă de țesut din cerul gurii sau din alte surse pentru a înlocui țesutul deteriorat – grefa de țesut moale ajută la acoperirea rădăcinilor expuse și la îmbunătățirea aspectului estetic al danturii);
- grefa de os (dacă parodontoza a distrus semnificativ osul din jurul dinților, pentru stabilizarea dinților și prevenirea pierderii lor se poate apela la grefa de os, care poate fi realizată cu fragmente de os propriu sau sintetic).
Este important, atragem atenția, ca tratamentul parodontozei să fie personalizat în funcție de stadiul bolii și de nevoile specifice ale fiecărui pacient, astfel încât să se obțină cele mai bune rezultate în ceea ce privește sănătatea dentară pe termen lung.
Tratament chirurgical parodontoză
Implementarea unor măsuri preventive relativ simple, parte a recomandărilor generale cu privire la igiena cavității orale, poate reduce semnificativ riscul de a dezvolta boala parodontală. Printre altele, se recomandă:
- periajul cu regularitate al dinților și gingiilor;
- efectuarea controalelor stomatologice la 6-12 luni, în vederea efectuării unui detartraj;
- adoptarea unei diete sănătoase și echilibrate;
- evitarea fumatului;
- creșterea aportului de lichide;
- reducerea nivelului de stres;
- monitorizarea afecțiunilor preexistente.
Echipa de medici stomatologi Delta Clinic Dent
Echipa clinicii stomatologice Delta Clinic Dent este formata din dentisti generalisti, medici stomatologi cu specializare in diferite domenii, asa cum este ortodontia sau implantologia dentara.
Fiecare dintre medicii sau asistentele noastre participa anual la cursuri de perfectionare. Cursurile pe care le urmam ne ajuta sa putem avea o perspectiva cat mai larga asupra tratamentelor pe care le efectuam.
Pentru a pune la dispozitia dumneavoastra cele mai noi proceduri disponibile in industria medicinei dentare, fiecare dintre noi participa semestial la diferite activitati educative.