Dentiția de lapte reprezintă o etapă biologică fundamentală în dezvoltarea sistemului stomatognat al copilului. Apariția, menținerea și căderea dinților de lapte se desfășoară într-o succesiune previzibilă, influențată de factori genetici, endocrini, nutriționali și locali.

Dinții de lapte nu sunt doar structuri temporare; ei au o influență majoră asupra erupției dinților permanenți, dar și asupra masticației și a vorbirii în copilărie. Structura lor anatomică este diferită de cea a dinților definitivi: prezintă un smalț mai subțire, o dentină mai permeabilă și o cameră pulpară mai extinsă, ceea ce îi face mai susceptibili la procese carioase și demineralizare.

Dintii de lapte

Ce sunt dinții de lapte?

Dinții de lapte, numiți și dinți temporari sau primari, reprezintă prima dentiție completă a copilului și au un rol important în dezvoltarea morfologică, funcțională și psihosocială a acestuia. Dinții de lapte prezintă un smalț mai subțire și mai poros decât cel al dinților permanenți și o pulpă relativ voluminoasă, cu o vascularizație intensă, ceea ce explică sensibilitatea crescută la stimuli termici și chimici. Ei au rădăcini lungi și subțiri, care se resorb treptat înainte ca dintele să cadă.

Rolul dinților de lapte 

Dinții de lapte îndeplinesc funcții complexe, fiind fundamentali pentru dezvoltarea normală a copilului. Dinții de lapte permit masticația corectă a alimentelor, ghidează erupția și alinierea corectă a dinților permanenți și joacă un rol decisiv în dezvoltarea limbajului articulat.

Când apar dinții de lapte?

Erupția dentiției temporare debutează, în mod obișnuit, în jurul vârstei de șase luni, cu mici variații. Erupția urmează un model simetric și secvențial, influențat de factori genetici, nutriționali și endocrini. Procesul de erupție presupune migrarea coroanei dentare prin osul alveolar, urmată de traversarea mucoasei gingivale, proces asociat cu modificări locale: inflamație, prurit gingival, salivare crescută și, uneori, febră ușoară. Dinții de lapte apar treptat până în jurul vârstei de 30–33 luni (aproximativ 2 ani și 6-9 luni), când se completează întreaga dentiție temporară. 

În ce ordine erup dinții de lapte?

Erupția dinților de lapte urmează o secvență bine determinată, cu variații minore de la un copil la altul. Ordinea și momentul apariției fiecărui tip de dinte reflectă un model biologic stabil, influențat de factori genetici, hormonali și nutriționali. Incisivii centrali inferiori apar primii, în jurul vârstei de 6–10 luni, reprezentând începutul formării danturii temporare. Incisivii centrali superiori urmează, apariția lor fiind consemnată între 8–12 luni. Incisivii laterali superiori se evidențiază în intervalul 9–13 luni, iar incisivii laterali inferiori între 10–16 luni.

Primii molari superiori erup în jurul vârstei de 13–19 luni, în timp ce primii molari inferiori apar între 14–18 luni. Caninii superiori erup între 16–22 luni, iar caninii inferiori între 17–23 luni. Ultimii dinți care erup sunt molarii secundari inferiori (între 23–31 luni) și molarii secundari superiori (între 25–33 luni) care finalizează dentiția temporară.

Semne și simptome ale erupției dentare

Erupția dentară se însoțește de modificări locale și sistemice care variază în intensitate de la un copil la altul. Cele mai frecvente semne includ:

  • salivarea excesivă;
  • iritații periorale și dermatite de contact;
  • inflamații gingivale;
  • iritabilitate;
  • febră ușoară, de obicei sub 38 °C;
  • tendința de a mușca diverse obiecte;
  • refuzul de a mânca se explică.
Dintii de lapte

Îngrijirea dinților de lapte

Deși dinții de lapte sunt temporari, rolul lor funcțional este determinant pentru alimentație, vorbire și ghidarea dinților permanenți. Neglijarea igienei dentare în copilărie conduce la apariția timpurie a unor afecțiuni potențial severe.  Îngrijirea implică măsuri zilnice de igienă, aplicarea tratamentelor profilactice recomandate de medicul stomatolog și o alimentație echilibrată.

Igiena orală în copilărie 

Igiena orală trebuie inițiată de la apariția primului dinte de lapte, adică în jurul vârstei de șase luni. La început, periajul se face cu o periuță de deget sau o compresă umedă. După apariția mai multor dinți, se utilizează o periuță cu peri moi și cap mic, special concepută pentru copii. Periajul trebuie efectuat de două ori pe zi, de către părinte. Pentru copiii sub 3 ani, se aplică o cantitate de pastă de dinți echivalentă cu un bob de orez, iar după această vârstă, se poate crește la dimensiunea unui bob de mazăre. 

Alimentația corectă pentru dinți sănătoși

Alimentația joacă un rol determinant în dezvoltarea și menținerea integrității structurale a dinților de lapte. Aportul echilibrat de nutrienți susține formarea și maturarea smalțului dentar, rezistența dentinei, precum și dezvoltarea musculaturii masticatorii. O dietă corectă în copilărie reduce riscul de apariție a unor patologii frecvente, cum ar fi dinți de lapte demineralizați, dinți de lapte cariati sau cariile de biberon.

Ce au de zis cei ce ne-au trecut pragul

Suna interesant?

Programeaza o consultatie cu unul dintre medicii nostri. Dupa completarea formularului, in scurt timp te vom contacta pentru a stabili o programare.

Formular scurt
Dintii de lapte

Când se recomandă prima vizită la dentist?

Prima vizită la medicul stomatolog se recomandă la apariția primului dinte de lapte, adică în jurul vârstei de șase luni, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de un an. 

Tratamente dentare recomandate pentru copii 

Tratamentele stomatologice adresate copiilor urmăresc atât prevenirea, cât și tratarea leziunilor specifice dentiției temporare. Pentru prevenție, se recomandă sigilarea dinților la copii, procedură prin care se aplică un material fluid fotopolimerizabil în șanțurile și fosetele molarilor de lapte pentru a preveni retenția plăcii bacteriene. Un alt tratament profilactic important este fluorizarea topică, o procedură care contribuie la remineralizarea smalțului și reduce progresia leziunilor incipiente. 

Probleme frecvente asociate cu dinții de lapte 

În perioada dentiției temporare pot să apară numeroase probleme care, dacă nu sunt gestionate corespunzător, afectează dezvoltarea ulterioară a dentiției permanente. Printre cele mai frecvente dificultăți se regăsesc întârzierea erupției, întârzierea căderii dinților de lapte, cariile dentare, suprapunerile dentare și demineralizarea smalțului.

Întârzierea erupției dinților de lapte

Erupția fiziologică a dinților de lapte începe în jurul vârstei de șase luni și se finalizează până la aproximativ 30–33 luni. Dacă primul dinte nu apare până la 12–13 luni, se consideră întârziere de erupție. Cauzele includ dezechilibre hormonale (hipotiroidism congenital, hipopituitarism), tulburări genetice (displazii ectodermale, sindrom Down), deficiențe nutriționale (lipsa vitaminei D, deficit proteic) sau afecțiuni locale (traumatisme, chisturi, os alveolar dens). Copiii cu întârziere de erupție necesită supraveghere stomatologică, deoarece pot prezenta, ulterior, și întârziere în căderea dinților de lapte.

Întârzierea căderii dinților de lapte 

Căderea fiziologică a dinților de lapte debutează în jurul vârstei de 6 ani și continuă până la 12–13 ani. Întârzierea căderii dinților poate semnala o dereglare a resorbției radiculare sau o anomalie structurală a germenului permanent. Erupția dinților permanenți peste dinții de lapte care nu au căzut la timp favorizează apariția suprapunerilor dentare. În astfel de cazuri, medicul recomandă extracția dintelui de lapte și, dacă este cazul, aplicarea unui menținător de spațiu pentru a preveni migrarea dinților.

Carii dentare

Caria dentară reprezintă cea mai frecventă patologie a dinților de lapte, cu incidență crescută în rândul copiilor preșcolari. Caria debutează prin demineralizare, urmată de distrucția structurii dentare și, în absența tratamentului, extinderea la nivelul camerei pulpare. Dinții de lapte cariați pot afecta dezvoltarea germenului permanent și pot duce la pierderi dentare premature. 

Carii de biberon 

Caria de biberon reprezintă o formă agresivă de carie precoce, localizată predominant la nivelul incisivilor superiori. Se asociază cu expunerea prelungită a dinților la lichide zaharoase, cum ar fi laptele îndulcit, sucul sau ceaiul administrate cu biberonul, mai ales în timpul nopții. Copiii cu carii de biberon pot prezenta dificultăți de masticație, infecții recurente și tulburări de vorbire. 

Suprapunerile dentare 

Suprapunerile dentare reprezintă alinierea incorectă a dinților pe arcadă, care apare atunci când spațiul disponibil este insuficient pentru toți dinții. Acestea sunt frecvente în perioada de tranziție de la dentiția temporară la cea definitivă, mai ales dacă dintele de lapte nu cade la timp sau dacă există discrepanțe între dimensiunea arcadei și dimensiunile coroanelor dentare.

Demineralizarea dinților 

Dinții de lapte, prin compoziția lor minerală mai redusă, sunt predispuși la apariția rapidă a leziunilor de demineralizare. Leziunile apar frecvent pe suprafețele vestibulare ale incisivilor și pe fețele ocluzale ale molarilor. Prezența unor dinți de lapte demineralizați impune tratament specific, cu produse remineralizante ce conțin fluor, calciu și fosfați, aplicate profesional sau utilizate la domiciliu. În cazuri avansate, se indică sigilarea suprafețelor afectate pentru a preveni progresia spre carie.

Echipa de medici stomatologi Delta Clinic Dent

Echipa clinicii stomatologice Delta Clinic Dent este formata din dentisti generalisti, medici stomatologi cu specializare in diferite domenii, asa cum este ortodontia sau implantologia dentara.

Fiecare dintre medicii sau asistentele noastre participa anual la cursuri de perfectionare. Cursurile pe care le urmam ne ajuta sa putem avea o perspectiva cat mai larga asupra tratamentelor pe care le efectuam.

Pentru a pune la dispozitia dumneavoastra cele mai noi proceduri disponibile in industria medicinei dentare, fiecare dintre noi participa semestial la diferite activitati educative.

Întrebări frecvente despre dinții de lapte