Tartrul dentar reprezintă o depunere dură de minerale și compuși organici pe suprafața dinților și la nivel subgingival, cu importante consecințe negative asupra sănătății orale. Tartrul dentar se poate observa frecvent la persoanele cu o igienă orală deficitară, care nu realizează corect igienizarea dentară. De-a lungul timpului, depozitele minerale formate pe suprafața dinților cresc probabilitatea unor complicații comune, precum carii dentare sau inflamații gingivale.
- Ce este tartrul dentar?
- Tipuri de tartru dentar
- Factori de risc pentru apariția tartrului dentar
- Tartru dentar – Simptome asociate
- Tartru dentar la copii
- Care este diferența dintre tartrul dentar și placa bacteriană?
- Ce au de zis cei ce ne-au trecut pragul
- Tartrul dentar – Complicații
- Tartru dentar – Tratament
- Cum poți preveni apariția tartrului dentar?
- Întrebări frecvente despre tartrul dentar
- Echipa de medici stomatologi Delta Clinic Dent
Ce este tartrul dentar?
Tartrul dentar constituie un strat calcificat de compuși minerali și reziduuri microbiene, aderent la suprafața dinților, care nu se îndepărtează la simplul periaj, pentru îndepărtarea sa fiind necesare proceduri stomatologice specifice, precum detartrajul dentar și airflow. Tartrul pe dinți menține bacteriile în proximitatea gingiilor, fapt ce favorizează inflamațiile și formarea de carii dentare.
Cum se formează tartrul dentar?
Formarea tartrului dentar rezultă din mineralizarea plăcii bacteriene, o peliculă formată predominant din bacterii, care se adună pe suprafețele dinților și pe gingii. Mineralizarea plăcii bacteriene apare în urma interacțiunii dintre bacteriile prezente în placa bacteriană și sărurile minerale, precum calciul și fosfatul, care sunt prezente în salivă. Tartru pe dinți se localizează frecvent în zone greu accesibile periajului, cum ar fi spațiile interdentare sau regiuni subgingivale
Tipuri de tartru dentar
Tartrul apare atât la nivelul suprafețelor vizibile, cât și sub nivelul gingiei. În funcție de localizare, se disting două tipuri de tartru dentar: subgingival sau supragingival.
Tartru supragingival
Tartrul supragingival se formează deasupra liniei gingiei și apare frecvent pe suprafețele interne ale incisivilor inferiori, precum și pe obrajii molarilor superiori. Tartrul supragingival are nuanțe alb-gălbui și prezintă o textură dură. Prezența lui favorizează pătarea dinților și apariția inflamațiilor gingivale.
Tartru subgingival
Tartrul subgingival se localizează sub linia gingivală și are o culoare închisă, maronie sau neagră. Tartru subgingival tinde să afecteze structurile de susținere ale dintelui și contribuie la apariția inflamațiilor severe, retracției gingivale și a instabilității dentare. Îndepărtarea sa implică, la fel ca în cazul tartrului supragingival, detartraj dentar cu instrumente profesionale, airflow și lustruire cu paste abrazive.
De ce apare tartrul pe dinți? Principalele cauze
Formarea tartrului dentar (calcul dentar) este un proces complex care implică mai mulți factori biologici și comportamentali. Printre principalele cauze ale apariției tartrului se numără:
- genetica (factorii genetici pot influența predispoziția la formarea tartrului dentar);
- igiena orală precară (periajul incorect și lipsa utilizării aței dentare conduc la acumularea plăcii bacteriene și ulterior la formarea de tartru pe dinți);
- consum ridicat de alimente dulci (zaharurile favorizează dezvoltarea bacteriilor care produc acizi, fapt ce accelerează formarea de tartru dentar);
- consumul ridicat de băuturi bogate în zahăr (băuturile dulci susțin proliferarea bacteriilor, intensifică placa bacteriană și susține mineralizarea sa).
Factori de risc pentru apariția tartrului dentar
Factorii de risc pentru apariția tartrului dentar sunt variați și pot fi împărțiți în mai multe categorii. Principalii factori de risc includ:
- înghesuirea dentară (dinții înghesuiți complică igienizarea și încurajează formarea depunerilor de tartru);
- nivelul scăzut de salivă în cavitatea bucală (lipsa salivei favorizează mineralizarea plăcii bacteriene și apariția de tartru pe dinți);
- fumatul (alterează mediul oral, favorizează acumularea bacteriilor și accelerează formarea tartrului).
Tartru dentar – Simptome asociate
Tartrul dentar poate să nu provoace simptome vizibile în stadiile incipiente, însă, pe măsură ce depunerile se acumulează, semnele devin mai evidente și pot afecta sănătatea orală. Printre simptomele asociate cu tartrul dentar se numără:
- apariția unor pete pe dinți (tartrul poate avea diverse nuanțe, de la galben deschis până la maro sau chiar negru, în funcție de factorii dietetici și de igiena orală);
- inflamația și sângerarea gingiilor (depunerile de tartru irită gingiile, care pot deveni inflamate și pot sângera);
- respirație urât mirositoare (tartrul adăpostește bacterii care produc sulf, contribuind la mirosul neplăcut al respirației);
- senzație de disconfort sau durere la nivelul gingiilor.
Tartru dentar la copii
Structura dentară a copiilor, predispusă la o deteriorare mai rapidă, poate reacționa semnificativ mai negativ în prezența tartrului dentar. La copii, tartrul, cât și cariile, apar mai ușor în lipsa unei rutine corecte de periaj dentar. Detartrajul dentar nu poate fi efectuat decât după vârsta de 14 ani, după ce smalțul este mineralizat complet și nu există risc de deteriorare. Până la 14 ani, intervențiile de curățare dentară la copii se bazează doar pe metode neinvazive, precum periajul profesional.
Care este diferența dintre tartrul dentar și placa bacteriană?
Tartrul dentar și placa bacteriană sunt strâns legate, dar diferă semnificativ în privința compoziției, structurii și a impactul asupra sănătății orale. Placa bacteriană este o peliculă moale, vâscoasă și incoloră care se formează continuu pe dinți și gingii, alcătuită din bacterii vii, celule moarte, resturi alimentare și alte componente organice.
Tartrul dentar, pe de altă parte, este placa bacteriană care s-a mineralizat. Tartrul este mai dur și aderă puternic de suprafața dinților, fiind dificil sau imposibil de îndepărtat prin metodele obișnuite de periaj. Odată ce placa s-a transformat în tartru, este nevoie de intervenție profesională pentru îndepărtarea sa, procedură realizată de obicei prin detartraj.
Ce au de zis cei ce ne-au trecut pragul
Suna interesant?
Programeaza o consultatie cu unul dintre medicii nostri. Dupa completarea formularului, in scurt timp te vom contacta pentru a stabili o programare.
Tartrul dentar – Complicații
Depozitele dure rețin bacterii care produc acizi ce atacă smalțul și care, în timp, duc la apariția cariilor dentare. Cu trecerea timpului, leziunile carioase pot progresa spre straturile profunde ale dintelui și pot compromite structura dintelui. Pe lângă cariile dentare, există și alte complicații asociate cu tartrul dentar:
- gingivita (tartrul dentar menține bacterii la limita gingiei și provoacă inflamații);
- parodontoza (tartrul subgingival favorizează procese inflamatorii la nivelul țesuturilor de susținere, până în punctul în care structurile care stabilizează dintele suferă modificări severe);
- pierderea dinților (depunerile solide, corelate cu inflamațiile persistente, accelerează distrugerea ligamentelor și a osului alveolar).
Tartru dentar – Tratament
Îndepărtarea depozitelor de tartru dentar are loc în cabinetul stomatologic. Procedurile specializate, precum detartrajul și airflow-ul, asigură eliminarea formațiunilor minerale fără deteriorarea smalțului. În funcție de gravitatea situației, medicul recomandă ședințe de igienizare, periaj profesional și lustruire.
Cum scapi de tartrul dentar?
Tartrul dentar, după formare, nu poate fi eliminat prin periaj obișnuit. În consecință, îndepărtarea completă are loc în cabinet, prin igienizare profesională.
Ce este detartrajul?
Detartrajul reprezintă o procedură stomatologică fundamentală pentru menținerea homeostaziei orale, ce are ca obiectiv principal îndepărtarea tartrului și a plăcii bacteriene de pe suprafețele dentare și sub linia gingivală. Detartrajul dentar constituie o componentă fundamentală a profilaxiei dentare și a terapiei parodontale.
Airflow pentru indepartarea tartrului dentar
Airflow presupune utilizarea unui jet fin de apă, aer comprimat și pulbere specială pentru a elimina depunerile moi și pigmenții de la suprafața dintelui. Metoda Airflow asigură netezirea smalțului și facilitează o igienizare mai bună.
Cum poți preveni apariția tartrului dentar?
Deși tartrul dentar este prezent inclusiv la persoanele cu o bună igienă orală, există câteva măsuri care pot fi luate pentru a reduce probabilitatea de formare a sa. Măsurile profilactice includ:
- periajul efectuat de minimum două ori pe zi cu o tehnică corectă;
- utilizarea aței dentare;
- evitarea consumului excesiv de alimente și băuturi bogate în zahăr;
- renunțarea la fumat;
- controale stomatologice la intervale regulate;
- igienizare profesională la recomandarea medicului.
Echipa de medici stomatologi Delta Clinic Dent
Echipa clinicii stomatologice Delta Clinic Dent este formata din dentisti generalisti, medici stomatologi cu specializare in diferite domenii, asa cum este ortodontia sau implantologia dentara.
Fiecare dintre medicii sau asistentele noastre participa anual la cursuri de perfectionare. Cursurile pe care le urmam ne ajuta sa putem avea o perspectiva cat mai larga asupra tratamentelor pe care le efectuam.
Pentru a pune la dispozitia dumneavoastra cele mai noi proceduri disponibile in industria medicinei dentare, fiecare dintre noi participa semestial la diferite activitati educative.
Comenteaza